În România, potrivit statisticilor oficiale, una din zece persoane, cu vârsta curpinsă între 15 şi 64 de ani, a consumat cel puţin o dată droguri. Agenţia Naţională Antidrog oferă şi tratament substitutiv în centrele de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, pe care le are în sectoarele din Bucureşti, dar şi în judeţele din restul ţării. Chiar şi aşa, reprezentanţi ai ong-urilor de profil susţin că persoanele care dezvoltă astfel de adicţii, au nevoie de centre specializate în care să se intervină nu doar medical, ci şi psihologic, având ca scop şi reabilitarea socială sau integrarea profesională a persoanelor dependente de droguri.
AGERPRES a stat de vorbă cu doi foşti consumatori de heroină din Bucureşti, care primesc în acest moment tratament cu metadonă.
Bogdan are 30 de ani şi a început să consume heroină în adolescenţă, la vârsta de 17 ani. “Am văzut mulți prieteni de-ai mei care au început cu drogurile înaintea mea. Fumau ţigări cu heroină, eu le-am cerut, dar ei nu au vrut să îmi dea și când am văzut că au aruncat țigara pe jos, am luat-o şi am tras din ea. Prima dată nu mi-a plăcut, am avut o stare de rău, îmi venea să vomit, dar totuși era plăcerea aia care m-a făcut să încerc din nou. Am trecut apoi la folie de aluminiu şi după, injectabil. Sevrajul e ca la un om bolnav de cancer. Durerile pe care le are el, de spate, de oase, îţi curge nasul, ai frisoane, transpiri, îţi este frig, îşi sar picioarele, ca o răceala de 100 de ori mai puternică. Când intri în sevraj, automat te gândești cum să te faci bine și te gândești să te duci să te droghezi din nou”, povesteşte Bogdan despre experienţa sa cu drogurile, care i-a schimbat întreaga viaţă.
Nevoia de bani pentru a-şi cumpăra droguri l-a făcut pe Bogdan să fure mai întâi bani de la părinţii săi. Apoi au început furturile, inclusiv din locuinţe, iar infracţiunile, care s-au ţinut lanţ, l-au trimis, în cele din urmă, după gratii.
Drogurile i-au dat întreaga viaţă peste cap şi Nicoletei, în vârstă de 41 de ani. Are în spate un istoric de 20 de ani de consum de heroină, dar şi alte substanţe, printre care şi cocaina. În acest moment este sub tratament cu metadonă. A renunţat să mai consume, după ce autorităţile au anunţat-o că îi vor instituţionaliza cei trei copii pe care îi are, dacă va continua să consume droguri. “Îți pui viața în pericol cu fiecare doză pe care ți-o faci. S-a întâmplat să ni se facă rău, acum câţiva ani, iar unii ziceau că ne-au dat şoricioaică, otravă de șobolani. Când spui droguri eşti un om ratat, un om terminat. (…) Am fost arestată pentru trafic de droguri că am și vândut la un moment dat. Cel mai mult regret că am pierdut ani dar şi timpul lipsă de lângă copiii mei, totul din cauza drogurilor”, mărturiseşte, cu lacrimi în ochi, Nicoleta.
Atât Bogdan, cât şi Ncoleta îşi doresc reabilitarea, atât cea fizică, cât şi cea socială. Bogdan se gândeşte să plece din ţară, pentru a începe o viaţă nouă, în timp ce Nicoleta vrea să se angajeze şi să fie o mamă cât mai bună pentru copiii săi.
Georgiana Drăgan Moldoveanu este directoarea Centrului de fete House of Joy, din cadrul Teen Challenge România. ONG-ul îşi propune prin centrele sale, dar şi prin proiectele pe care le desfăşoară, să aducă un sprijin real consumatorilor de droguri din România, oferind servicii de reabilitare.
“În momentul de față, statisticile realizate de Agenția Națională Antidrog, din câte știu, evidențiază faptul că o persoană din 10 din România a consumat droguri cel puțin o dată în viață. Numărul acesta este unul extrem de mare. Dintre ei sunt foarte mulți care ajung, din păcate, la un nivel de consum abuziv și în cele din urmă la dependență. Și în cazul acestora, doar o perioadă de spitalizare nu mai este suficientă pentru că acea perioadă îi ajută să se stabilizeze din punct de vedere medical, din punct de vedere fizic, cu alte cuvinte să facă față simptomelor de sevraj asociate drogurilor pe care le consumă. În schimb, când se externează de acolo, din nefericire, mulți dintre ei reiau consumul pentru că rămân în același mediu cu același grup de prieteni, cu același anturaj și fără să se fi schimbat, dintr-o motivație interioară, și anume aceea de a avea o viață diferită, de a avea o viață normală. Și atunci pentru persoanele acestea este mare nevoie de ajutor pe termen lung. Din păcate, sunt mult prea puține centre rezidențiale, comunități terapeutice care oferă servicii sociale persoanelor consumatoare sau dependente de droguri, comparativ cu numărul crescut al celor care consumă droguri”, a declarat pentru AGERPRES Georgiana Drăgan Moldoveanu, care consideră că Guvernul ar trebui să investească în astfel de centre terapeutice.
