În anul 2023, cerul României a fost plin de spectacole stelare. Evenimentele vor avea loc și anul acesta. Află ce ploi de stele poți urmări anul acesta și când vor avea loc spectacolele stelare.
Dar ce provoacă aceste apariții strălucitoare pe cerul nopții? Ei bine, o dâră luminoasă este lăsată în urmă de o particulă extrem de mică, cu diametru sub 1 mm. Atunci când această particulă pătrunde în atmosfera Pământului, interacțiunea cu aerul din jurul său declanșează procesul de ardere, producând o lumină strălucitoare. Această trăsătură care poate fi observată pentru o fracțiune de secundă este cunoscută în lumea astronomilor sub numele de meteor, conform astro-urseanu.ro.
Perseidele în 2024
Ploaia de perseide, un eveniment impresionant de pe cerul din România, va putea fi admirată și în anul 2024.
Perseidele, fenomen cunoscut și ca "ploaie de stele căzătoare din august", reprezintă unul dintre numeroasele roiuri de meteori care se activează anual. Acestea sunt denumite astfel deoarece par a proveni din constelația Perseu. Perseidele sunt asociate cu perioada concediilor și a vacanțelor, deoarece coincid cu momentul în care oamenii petrec mai mult timp sub cerul liber, în special în timpul nopții.
Aceste particule cosmice provin, de fapt, de la o cometă numită 109P/Swift-Tuttle. Atunci când această cometă se apropie de Soare, căldura și energia solară provoacă sublimarea (trecerea directă de la stare solidă la stare gazoasă) a gheții din nucleul său. Această sublimare eliberează în spațiu praful cosmic prins în nucleul înghețat.
Aceste particule de praf cosmic se împrăștie în jurul cometei și formează un drum întunecat prin spațiu pe care Pământul îl traversează în timpul orbitei sale. Când Pământul se intersectează cu această cale de praf cosmic, particulele intră în atmosferă cu viteze mari, iar frecarea cu aerul declanșează arderea acestora. Așadar, de fiecare dată când ne bucurăm de spectacolul Perseidelor, ne regăsim în mijlocul unui ciclu cosmic care are la bază sublimarea și arderea acestor particule de praf cosmic.
Dar ce se întâmplă cu particulele de praf cosmic după ce ard și devin vizibile ca meteori? Majoritatea dintre ele se consumă complet în atmosferă, fără a ajunge pe suprafața Pământului, iar fenomenul este admirat și numit meteor sau "stea căzătoare". Cu toate acestea, în unele cazuri, bucăți mai mari de pietre cosmice pot supraviețui trecerii prin atmosferă și ajung într-adevăr să lovească suprafața Pământului. Aceste corpuri cosmice care cad se numesc meteoriti.
În anul 2023, momentul de vârf al ploii de stele a fost în noaptea de 12 spre 13 august, când stelele vor străluci la intensitate maximă.
Leonidele 2024
Leonidele sunt o ploaie de stele strălucitoare care poate fi observată în fiecare an în luna noiembrie din mai multe zone ale lumii. Această ploaie de meteori a fost vizibilă și în România în perioada 6-30 noiembrie 2023.
În special, în noaptea de 17 spre 18 noiembrie 2023, spectacolul meteoriților a fost observat într-un mod mult mai clar.
Fenomenul Leonidelor are loc în fiecare noiembrie deoarece în această perioadă Pământul trece prin aceeași regiune din sistemul solar în care a trecut și cometa 55P/Tempel-Tuttle. Cometa a lăsat în urma ei cantități mari de praf care rămân pe orbită și intră în atmosfera noastră atunci când planeta noastră trece prin acea zonă.
Când aceste mici particule de praf intră în atmosferă cu viteze foarte mari - aproximativ 71 km/s sau 255.600 km/h - ele produc o frecare intensă cu aerul, ceea ce determină emiterea de lumină. Astfel, putem vedea dâre luminoase pe cer care durează doar o fracțiune de secundă. Aceste fenomene sunt denumite de astronomi "meteori", dar sunt cunoscute în mod popular ca "stele căzătoare".
Leonidele sunt, de fapt, resturile din coada cometei Temple-Tuttle, care a trecut în proximitatea Soarelui în anul 1998. În perioada 1998-2002, Pământul a trecut prin aceeași regiune încărcată cu praful lăsat în urma cometei, ceea ce a provocat furtuni de meteori spectaculoase, cu rate de aproximativ 1000 de meteori pe oră. Începând cu anul 2003, această ploaie de stele a avut un număr mult mai mic de meteori, atingând un maxim de doar 10 meteori pe oră.
Geminidele
În fiecare an, spre mijlocul lunii decembrie, asistăm la unul dintre cele mai așteptate și apreciate evenimente astronomice anuale – ploaia de stele Geminide. Cu aproximativ 120 de meteori pe oră în perioada de vârf, acest fenomen spectaculos fascinează observatorii de stele și pasionații de astronomie.
Originea acestui show cosmic este asociată cu 3200 Phaethon, un obiect cosmic presupus a fi o cometă stinsă. Geminidele sunt considerate printre cele mai impresionante ploi de meteori ale anului, iar meteorii din acest roi sunt recunoscuți pentru mișcarea lor lentă și luminozitatea remarcabilă.
Între 7 și 17 decembrie, cu vârful activității la data de 14 decembrie, Rata Zenitală pe Oră (ZHR) poate atinge între 120 și 160 de meteori pe oră în condiții optime de observare, ceea ce transformă această ploaie meteorică, alături de Quadrantide, în cel mai abundent spectacol stelar.
Constelația Gemini (Gemenii) este sursa aparentă a majorității stelelor căzătoare din intervalul 4-17 decembrie, fapt care conferă acestei ploi de meteori numele de „Geminide”.
Ceea ce face acești meteorii deosebiți este caracteristica lor de a fi mai lenti decât alți membri ai familiei meteorilor și, în același timp, de a emite o strălucire intensă. Astfel, asistăm la apariția de „bolizi” – meteori extrem de luminoși care se deplasează printre stele.
Observarea acestui fenomen astronomic nu necesită echipament astronomic specializa, ci doar să vă uitați la cer.
